POEZII RECENT ADĂUGATE

Fetica

Ce duh ai şi ce putere.
Să-mpleteşti ceara cu miere,
De la floarea din gradină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi şi pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi şi leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lână, ca din ace,
Ţesi reţeaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce şi un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la măsurătoare
Ca-ncăperea cea mai mare
În găoacea cea mai mică
E ghiocul tau, fetică
Eşti, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, făr' să ştii,
Ai făcut bijuterii
Şi minuni în toată clipa
Cu musteaţa şi aripa.
Şi, cum ştii, muncind, să taci,
Nu te lauzi cu ce faci.

poezie de Tudor Arghezi

Mi-eşti ancoră ce nu se frânge
Mă ţin de Tine, Domnul meu
Cu Tine pot furtuni învinge
Şi pot mărgăritare strânge
Că-mi dau Lumină pe traseu.

Eşti ancoră ce îmi susţine
Pe marea vieţii luntrea mea
Când multe valuri dau în mine
Simt noi puteri venind din Tine
Şi raze din ETERNA STEA.

Am fost hoinar în lumea largă
Pe căi pustii, total, pierdut
Şi bine ştiu: fiinţa-ntreagă
A început în jos să meargă
Căci, o, Părinte, Te-am vândut.

Şi am ajuns, purtat de vânturi,
Prin spaţii ce-mi dădeau fiori
Doar spre neant aveam avânturi,
Treceau prin mine multe gânduri
Dar toate-mi produceau terori.

Dar a venit o zi măreaţă,
O zi cum alta n-a mai fost
Când m-ai privit, direct, în faţă,
Când mi-ai dat cupa cu dulceaţă
Şi-ai pus în mine sfântul rost.

De-atuncea am stabilitate
Mi-eşti ancoră, tărie, far
În situaţii complicate,
Chiar şi în cele disperate
Ştiu că-s învăluit în har.

George Cornici

Cer dreptul la iubire

Popa Ines Vanda

Jucăm pe scena vieții controversate roluri,
Sub măști, în ore mute, reinventăm povești.
Ni se pretînd, mereu, dobânzi pe arse doruri,
Tribut ne pun pe vise toți vameșii lumești.

Ne pierdem în hățișuri, cotrobăind în gânduri,
Încorsetați de-aceleași dorințe obsesive.
Banalul și sublimul le-amestecăm cu resturi
De-absențe îndoliate cu ploi drept laitmotive.

Ne-ascundem de iubire în colivii impuse,
Din temeri de înfrângeri încorsetați de sine.
Doar lacrima trădează, ea nu se vrea-n cătușe,
Deșerturi de-ndoială ne răscolesc destine.

Prin trup ne curge sevă de doruri interzise,
Tristeți cu flori de gheață ne bântuie la geam.
Îngenunchează îngeri la uși de soartă-nchise,
Iar eu visez la tine că-ți sunt și că te am.

Cer dreptul la iubire instanțelor supreme,
Recursul este simplu: să abrogați ce-ați scris!
Ne-aud plângând pe-ascuns, jurații-s în dileme,
Am înflorit târziu, dar neg cenzuri pe vis!

AM GÂNDURILE...

Am gândurile înmuiate-n necuprins,
surâsul meu, e șoapta mea din suflet,
în haine colorate...port un vis,
vântul mi-e joc...cuvântul tău,mi-e cântec.
Împart cu tine clipele la doi,
și fiecare gest...mi-l fac tezaur,
heraldica iubirii-n amândoi,
e strălucirea unui timp...pe cap cu laur.
Te-aștept mereu...în neliniștea perete,
îmi port în suflet,ochii tăi răsplată,
podeaua sufletului,vrea să te desfete,
în anotimpul ce-am trăit...odată.
Am gândurile toate de lumină,
s-au cuibărit în mine ca speranțe
în cuvinte-ți voi zidi ființa sublimă,
atât să faci:Să mă cuprinzi în brațe!

Chiorean Aurel